Înapoi la pagina principală
Prevenție

Colesterolul LDL: cum vă citiți analizele și cum vă reduceți riscul

Colesterolul LDL: ce măsoară analizele, de ce ținta depinde de riscul SCORE2, stilul de viață, statinele și efectul nocebo.

27 octombrie 20266 min de cititDr. Selim Zengin

Un rezultat de interpretat în funcție de riscul dumneavoastră

În exces, colesterolul se depune în artere și favorizează infarctul și accidentul vascular cerebral (AVC). În Belgia, 47 % dintre adulți au un colesterol total peste 190 mg/dL și doar una din trei persoane cu un nivel crescut știe acest lucru (Sciensano, 2018). Dar același rezultat nu are aceeași semnificație pentru toată lumea: totul depinde de riscul global.

Ce măsoară un profil lipidic

  • Colesterolul total: tot colesterolul din sânge.
  • LDL-colesterolul („colesterolul rău”): cel care se depune în artere; este ținta principală a tratamentului.
  • HDL-colesterolul („colesterolul bun”): intră în calculul riscului.
  • Trigliceridele: alte grăsimi, sensibile la zahăr, alcool și greutate.
  • Colesterolul non-HDL (totalul minus HDL): toate particulele care afectează arterele; este valoarea folosită de SCORE2.
  • Lipoproteina(a) sau Lp(a): o particulă apropiată de LDL, determinată în proporție de peste 90 % genetic. Recomandările ESC/EAS propun dozarea ei cel puțin o dată la vârsta adultă. Peste 50 mg/dL (105 nmol/L), crește riscul.

Postul nu este, în general, indispensabil; urmați instrucțiunea primită. În Anderlecht, recoltarea de sânge se poate face la cabinet sau la domiciliu, cu echipa noastră de îngrijiri medicale.

De ce nu există o „normă” unică

Fiecare scădere a LDL cu 1 mmol/L (aproximativ 39 mg/dL) reduce cu aproximativ 22 % accidentele cardiovasculare majore în 5 ani. Câștigul depinde deci de riscul de pornire: conform actualizării europene din 2025, aceeași scădere reduce un risc de 20 % la 16 %, dar un risc de 10 % doar la 8 %. Cu cât riscul este mai mare, cu atât ținta este mai joasă.

Fără o boală cardiovasculară cunoscută, acest risc se estimează cu SCORE2 (40-69 de ani) sau SCORE2-OP (70-89 de ani): probabilitatea de infarct, AVC sau deces cardiovascular în 10 ani, în funcție de vârstă, sex, fumat, tensiune și colesterolul non-HDL. Belgia folosește versiunea calibrată pentru „țările cu risc scăzut”. Estimați-l cu instrumentul nostru SCORE2, apoi vorbiți cu medicul. SCORE2 nu se aplică în caz de boală cardiovasculară, diabet, boală renală cronică, hipercolesterolemie familială sau tratament în curs pentru colesterol.

Categorii de risc și ținte pentru LDL

Actualizarea țintită ESC/EAS din 2025 definește categoriile cu SCORE2, dar țintele din 2019 nu s-au schimbat:

  • Risc foarte ridicat (infarct, AVC, arteriopatie, stent sau bypass, placă importantă la imagistică, diabet cu afectare de organ, insuficiență renală severă, SCORE2 de 20 % sau mai mult): LDL sub 55 mg/dL și o scădere de cel puțin 50 %. După o recidivă în mai puțin de doi ani, poate fi avută în vedere o țintă sub 40 mg/dL.
  • Risc ridicat (LDL peste 190 mg/dL, hipercolesterolemie familială fără alți factori, diabet de 10 ani sau mai mult, insuficiență renală moderată, SCORE2 între 10 și 20 %): LDL sub 70 mg/dL și o scădere de cel puțin 50 %.
  • Risc moderat (SCORE2 între 2 și 10 %): LDL sub 100 mg/dL.
  • Risc scăzut (SCORE2 sub 2 %): LDL sub 116 mg/dL.

Vă pot urca într-o categorie superioară: boala cardiovasculară precoce în familie, Lp(a) crescută, obezitatea, sedentarismul, o boală inflamatorie cronică, menopauza precoce. Contează și tensiunea: citiți articolul nostru despre hipertensiunea arterială.

Hipercolesterolemia familială: când trebuie să vă gândiți la ea?

Această boală genetică afectează aproximativ o persoană din 200-250. Fără tratament, expune adesea la o boală coronariană înainte de 55 de ani la bărbați și de 60 de ani la femei. Vorbiți cu medicul dacă:

  • LDL-ul dumneavoastră depășește 190 mg/dL fără tratament;
  • dumneavoastră sau o rudă apropiată ați avut o boală de inimă la o vârstă tânără;
  • dumneavoastră sau o rudă apropiată aveți depozite de colesterol pe tendoane (xantoame);
  • o rudă apropiată are deja acest diagnostic.

Tratamentul începe devreme, iar rudele apropiate, inclusiv copiii, sunt depistate.

Stilul de viață: baza, dar cu un efect modest asupra LDL

  • Înlocuiți grăsimile saturate (unt, mezeluri, brânzeturi, produse de patiserie) cu ulei de măsline sau de rapiță, nuci și pește.
  • Mâncați fibre: 3-10 g pe zi de beta-glucani (ovăz, orz) scad LDL-ul cu 3-5 %.
  • Alimentele îmbogățite cu fitosteroli (2 g pe zi) îl scad cu 7-10 %.
  • 30 de minute de mișcare pe zi și, în caz de exces de greutate, o scădere de 5-10 % din greutate îmbunătățesc mai ales trigliceridele și HDL-ul.
  • Limitați alcoolul și băuturile îndulcite; renunțați la fumat.

Suplimentele alimentare nu sunt recomandate. Drojdia de orez roșu conține o statină naturală în cantitate variabilă: nu înlocuiește tratamentul și nu trebuie asociată cu o statină.

Medicamentele: mai întâi statinele

Statinele sunt prima alegere: reduc infarcturile, AVC-urile și mortalitatea, cu puține efecte nedorite grave. Scad LDL-ul cu 30-50 % sau cu cel puțin 50 % la intensitate mare. La risc scăzut, câștigul absolut este mic: decizia se ia împreună. Dacă ținta nu este atinsă sau dacă statinele nu sunt tolerate:

  • ezetimibul adaugă o scădere a LDL de 21-27 % la o statină;
  • acidul bempedoic scade LDL-ul cu aproximativ 23 % singur și cu 18 % împreună cu o statină; este recomandat dacă statinele nu pot fi luate;
  • alte tratamente (inhibitorii PCSK9, inclisiranul) sunt rezervate unor situații precise, în general cu un aviz de specialitate.

Efectele nedorite ale statinelor și efectul nocebo

Statinele pot provoca dureri musculare sau o creștere, adesea trecătoare, a enzimelor hepatice și cresc ușor riscul de diabet de tip 2. O afectare musculară gravă (rabdomioliză) este rară: 1-3 cazuri la 100 000 de pacienți pe an. Spuneți-i întotdeauna medicului ce alte medicamente luați. Statinele sunt nerecomandate în timpul sarcinii și al alăptării.

În 19 studii dublu-orb (aproape 124 000 de participanți), 27,1 % dintre persoanele sub statină și 26,6 % dintre cele sub placebo au semnalat dureri sau slăbiciune musculară: peste 90 % dintre aceste plângeri nu erau cauzate de statină. În studiul SAMSON, 60 de persoane care își opriseră statina din cauza efectelor nedorite au alternat statina, placebo și luni fără comprimate: 90 % dintre simptomele sub statină existau și sub placebo. Acesta este „efectul nocebo”: simpla așteptare a unui efect nedorit este suficientă pentru a-l provoca.

În caz de dureri, nu opriți tratamentul singur(ă): vorbiți cu medicul de familie. Acesta poate face o pauză, poate doza CK (o enzimă musculară), apoi poate încerca o altă statină sau o doză mai mică. Semnalați rapid durerile intense sau o slăbiciune neobișnuită; în afara programului, sunați la medicul de gardă la 1733.

Cât de des trebuie făcut controlul?

  • Înainte de tratament: în general două profiluri lipidice la 1-12 săptămâni distanță, cu excepția riscului foarte ridicat.
  • După începerea sau schimbarea tratamentului: control după aproximativ 8 săptămâni (4-12), până la atingerea țintei.
  • Ținta atinsă: o dată pe an.

Când trebuie sunat la 112?

Durere în piept, slăbiciune pe o parte a corpului sau dificultăți de vorbire: sunați imediat la 112. Copil care a înghițit comprimate: Centre Antipoisons, 070 245 245. La Maison Médicale Parc Astrid, în Bruxelles, stabilim împreună cu dumneavoastră obiective realiste.

Surse

Revizuit și validat de

Citiți și

Înscriere